Pentru că s-a ocupat mai mult de politică și de stat la televizor, guvernul Ponta are o mare problemă: un minus de 8 miliarde de lei la încasări. ANALIZĂ ZF

Premierul i-a cerut ministrului finanțelor să facă o simulare de creștere a cotei unice, dar și o reducere a TVA. Varianta unei creșteri a cotei unice de la 16% la 22%, concomitent cu reducerea TVA de la 24% la 22%, este pe masa Finanțelor, a premierului și a USL. PNL spune că este doar teoretică, premierul că nu o ia în calcul, dar din simulările făcute ar rezulta un plus de venituri de 8 miliarde de lei la buget care ar acoperi golul de venituri înregistrat în acest an, scrie Ziarul Financiar.

Chiar dacă majorarea cotei unice este socotită teo­re­tică, mediul de afaceri își amintește de anul 2010 când peste noapte s-a majorat TVA și s-au redus salariile tot pentru că bugetul nu avea încasări. Orice schimbare a taxelor va lovi în plin economia, care se află în continuare în convalescență după cinci ani de criză.

Liderii politici din coaliția de guvernare – în special liberalii – au infirmat ieri, pe toate tonurile, că discuția despre majorarea cotei unice de impozitare și reducerea TVA la 22% ar fi fost una foarte serioasă. A fost o discuție la o întâlnire a USL, admit ei, dar ar fi fost atât de lipsită de sub­stan­ță încât vicepremierul Liviu Dragnea sus­ține că a auzit ceva, dar nu pe de-antregul, pen­tru că era la sfârșitul reuniunii și su­biectul a fost, așa, doar evocat. Doar că mi­nimalizând importanța acelei discuții, Dragnea a adău­gat ceva care trebuie să-l pună pe gânduri pe ministrul finanțelor, liberalul Daniel Chi­țoiu, care ieri a susținut, alături de șeful liberalilor Crin Antonescu, că nu se majo­rează cota unică atât timp cât PNL este la guvernare: nivelul încasărilor buge­tare este, în acest moment, sub cel prog­nozat. Așadar, arată Dragnea, se simte nevoia ca veniturile bugetare să fie mai mari în 2014, iar premierul Victor Ponta și PSD – a subliniat apăsat vicepremierul – așteaptă propuneri în acest sens de la Ministerul de Finanțe, condus de liberalul Daniel Chițoiu.

„Și noi așteptăm cu foarte mare interes de la Ministerul Finanțelor Publice să vină cu propuneri, cu analize – de ce nivelul de încasări nu a fost atât de bun – și cu niște propuneri serioase de ridicare a gradului de colectare. De acolo așteptăm și noi cu interes, și primul-ministru, și noi, ceilalți din guvern, și ca și partid, ca PSD, așteptăm de acolo din zona aia să ne spună cum se măresc veniturile pentru că este o zonă asu­ma­tă din partea aia”, a afirmat Dragnea.

Premierul Victor Ponta a spus aseară că el este cel care i-a cerut ministrului de finanțe diferite scenarii pentru creșterea încasărilor la buget, discutate în USL.

Cauzele prăbușirii flagrante a încasărilor la buget

Aceasta este de fapt problema majoră și de aici a și plecat discuția nemaiauzită până acum de majorare a cotei unice (des­pre reducerea TVA s-a tot discutat): veniturile la buget se prăbușesc. Așadar, la rec­ti­ficarea bugetară care va fi operată cu­rând, guvernul s-ar putea vedea obligat să taie din cheltuieli cu suma egală cu veni­turile nerealizate. Surse oficiale, citate de Mediafax, susțin că, după primele nouă luni, veniturile bugetare au fost cu aproximativ 6 mld. lei sub estimarea de la începutul anului, din cauza unor perfor­manțe sub așteptări.

Există două explicații pentru prăbu­și­rea „flagrantă” a veniturilor, arată Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal: pe de o parte este vorba de reorganizarea ANAF, iar un alt factor este estimarea nerealistă a veniturilor.

„Nu poți să crești taxele când economia performează slab. Nu este momentul potrivit. Este absolut clar care e problema. Problema nu este că avem taxele mici și trebuie majorate. Problema este fla­grantă în termeni de colectare. Prioritatea zero este îmbunătățirea colectării”, a declarat Dumitru pentru ZF.

În intervalul ianuarie-august veniturile au urcat cu doar 4,4%, iar avansul cheltuielilor a fost de 4,8% comparativ cu primele opt luni de anul trecut. Astfel, ritmul de creștere a veniturilor bugetare a fost la jumătate față de creșterea anuală bugetată de 8% și este dificil de crezut că ceva spectaculos se va întâmpla în aceste ultime luni ale anului.

Și alți economiști cred, asemenea lui Ionuț Dumitru, că economia este încă prea fragilă pentru ca administrația să-și permită schimbări majore de fiscalitate. Însă aceștia nu iau în calcul că și în 2010, când s-a majorat TVA de la 19% la 24%, economia era în cârje și măsura a fost luată din aceleași considerente: prăbușirea veni­turilor. Drept urmare, orice este posibil, spun cei mai sceptici.

„Așa se întâmplă mereu, unde ar fi mirarea? Adoptăm măsuri și apoi le anun­țăm”, comentează omul de afaceri Raul Ciurtin, care controlează producătorul de lactate Albalact, cu afaceri în 2012 de 343 mil. lei și un profit net de 7,3 mil. lei.

El spune că piața pe care activează ar fi ajutată de reducerea TVA pentru că acest lucru ar impulsiona consumul, însă subli­niază că acest lucru nu trebuie coompensat cu majorarea altor taxe. Ciurtin este sceptic că TVA va fi redus, mai ales în lumina ultimelor discuții: „Toți vorbesc de redu­cerea TVA la carne, de lapte nu pomenește nimeni!”.

Atenție la reacțiile adverse!

Alex Milcev, tax partner la firma de audit și consultanță EY, crede că o măsură de schimbare a cotelor de impozitare ar atrage cu siguranță o reacție adversă din partea mediului de business, deoarece ar afecta nevoia sa de stabilitate și predictibilitate.

„Din punctul nostru de vedere, cel mai important lucru este să se îmbunătățească mecanismele de colectare a taxelor. În acest fel, eficiența sistemului fiscal ar crește și nu ar mai fi nevoie să se opereze modificări de nivel de taxare. Considerăm că este preferabilă stabilitatea fiscală, completată de un sistem de colectare îmbunătățit, în locul modificărilor de cotă de impozitare care nu aduc rezultatele scontate (așa cum s-a mai întâmplat în trecut în asemenea situații)”, afirmă Milcev.

La rândul ei, Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică la PwC Romania, afirmă: „Înțelegem nevoia de venituri la bugetul de stat, însă credem că în acest moment economia este destul de fragilă, iar o majorare a fiscalității ar putea să dăuneze redresării. Autoritățile fiscale care ar trebui să se concentreze pe creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor și reforma administrației fiscale ar trebui să fie prioritățile autorităților în anii următori.”

Marii perdanți ai creșterii cotei unice vor fi companiile profitabile, cu investiții semnificative în România. Acest aspect nu trebuie neglijat luând în considerare și politicile țărilor din zonă: în măsura în care cota unică va crește, discrepanța de im­pozitare dintre România și Bulgaria (unde cota de impozitare este de 10%) sau alte țări din Europa Centrală și de Est va crește. Astfel România va pierde din com­pe­ti­tivitatea de a atrage investitori străini, iar scăderea investițiilor va avea ca rezultat mai puține impozite conexe precum TVA, impozite pe salarii, spune Dan Bădin, par­te­ner servicii fiscale, la Deloitte România.

Câți bani vin la buget și de unde

Simulările la cel mai simplu nivel arată că bugetul ar obține aproape 13 mld. lei în plus din majorarea cotei unice și ar pierde 4,4 mld. lei prin reducerea TVA de la 24% la 22%, ceea ce ar însemna un venit suplimentar total pentru bugetul consolidat de 8,5 mld. lei anual. Însă acestea nu iau în calcul comportamentul economic – posibila extindere a muncii la negru sau alte efecte. Pentru că unul este efectul matematic al ma­jorării taxelor și altul este efectul eco­nomic. Este „celebră” curba Laffer care face legătura dintre nivelul fiscalității și volu­mul veniturilor fiscale și indică faptul că de la un anumit nivel al taxelor, nivelul încasărilor la buget scade.

Dar cu evaziunea ce se întâmplă?

În privința evaziunii pe zona muncii care ar putea fi accentuată de majorarea impozitului pe veniturile din salarii, în acest moment în România sunt în jur de 1,5 mi­lioane de oameni care lucrează la negru. Potrivit unui raport al Consiliului fiscal, CAS-ul contribuie cu circa 24% la eva­ziunea fiscală totală (situată, spune Consiliul, la 14% din PIB, adică 20 mld. euro anual), în principal prin intermediul feno­menului de „muncă la negru”.

La nivelul anului 2012, în România erau circa 1,45 milioane de salariați -la negru”, reprezentând aproximativ 23% din totalul salariaților din economie, a estimat Consiliul Fiscal. Or, pe această zonă încă nu se văd rezultate clare în urma unor decizii luate de administrația statului.

„Creșterea economică nu generează venituri la buget. Evaziunea fiscală este una dintre explicațiile posibile pentru nivelul redus al veniturilor. Evaziunea nu a fost combătută în ciuda tuturor declarațiilor de ani de zile. Dar, dacă vom considera că evaziunea fiscală a rămas constantă, vom vedea că și structura economică a Româ­niei este deficitară. Iar în România parcă s-a uitat de societatea bazată pe cunoaștere, pe competitivitate”, explică Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Dacă se mărește cota unică, impozitul pe venit se majorează. Cine va plăti diferența, angajatul sau angajatorul?

Dacă reducerea TVA nu poate fi decât aplaudată de economiști și oameni de afa­ceri, majorarea cotei unice înseamnă că salariaților li se ia, practic, bani din buzunar prin majorarea impozitului pe venitul salarial de la 16% la 22%. Cum se vor comporta angajatorii în acest caz? Vor majora salariile brute pentru a menține salariile nete ale angajaților, sau povara va cădea întreagă pe umerii angajaților, ceea ce înseamnă o reducere, practic, a salariilor lor nete actuale?

„Orice creștere de taxe generează ne­mul­țumiri din partea angajatorilor pentru că ei nu văd niciun beneficiu al acestora în salariul brut pe care îl acordă. Atât timp cât un angajator este nevoit ca pentru un salariu de 1.000 de lei oferit «în mână» angajatului să plătească în prezent 1.700 sau 1.800 de lei în fiecare lună și nu vede nimic schimbat în bine nici la șomaj, nici la educație, nici la sănătate, este evident că o nouă majorare nu poate decât să îl descurajeze”, spune Radu Manolescu, managing partner al firmei de executive search K.M. Trust & Partners.

La nivel de top management, mai spune el, vor exista diminuări de salarii, însă nu se vor mai crea posturi suplimen­tare și nici nu se vor mai face angajări noi acolo unde pachetele pentru manageri sunt mari. Nu cred că această inițiativă va atrage mai mulți bani la buget.

La companii, majorarea cotei unice va afecta direct fluxurile de numerar. Taxele și impozitele trebuie să fie plătite, indiferent când încasezi facturile și când se ram­bursează TVA.

O altă consecință ar fi tre­ce­rea la restructurări, deci pierderi de locuri de muncă. Ar putea să existe și tentația de a crește munca „la negru”, dar nu obliga­toriu. Dar va crește mai mult numărul de contracte de muncă pe durată determinată și va scădea numărul de contracte de muncă pe durată nedeter­minată, susține reprezentantul AOAR.

Câștigă bugetul dacă sunt majorate taxele așa cum speră guvernul?

„Nu cred că se pune problema unui câștigător sau nu de pe seama unui posibile creșteri a cotei unice și respectiv a reducerii TVA, ci mai degrabă se pune problema dacă contextul ales este cel oportun. În contextul în care spunem că în România costul muncii este împovărător și discutăm de posibilități de reducere și/sau plafonare a contribuțiilor sociale, măsura creșterii cotei unice nu poate fi decât un nonsens. De fapt, nu facem decât să creăm premisele unei și mai adânci economii subterane în sectorul forței de muncă”, comentează Ramona Jurubița, Partner, Deputy Head Taxation Services la firma de audit și consultanță KPMG.

Cum ar arăta simularea despre care liderii politici spun că este doar teoretică

Majorarea cotei unice de impozitare de la 16% la 22% ar aduce bugetului de stat 12,9 mld. lei anual, în vreme ce din reducerea TVA de la 24% în prezent la 22% statul ar pierde 4,4 mld. lei anual. Unificarea cotei unice și a TVA la 22% ar aduce, așadar, bugetului un 8,5 mld. lei (calcul în baza prognozelor de încasări bugetare pe 2013).

TVA, impozitul pe venitul și salarii și impozitul pe profit aduc bugetului statului 41% din venituri (88 mld. lei din totalul veniturilor prognozate în 2013 de 209 mld. lei).

Bugetul general consolidat pe 2013 prognozează venituri din TVA de 52,9 mld. lei (la o TVA de 24%), adică 8,5% din PIB. Veniturile din impozitul pe venit și salarii (la cota de 16%) sunt prognozate la 23,1 mld. lei (3,7% din PIB), iar impozitul pe profit (la cota de 16%) este prognozat să aducă bugetului 11,7 mld. lei (1,9% din PIB). Dacă, pe aceleași date, impozitul pe venit și salarii ar crește de la 16% la 22% la buget ar trebui să se strângă 31,7 mld. lei în loc de 23,1 mld. lei (plus 8,6 mld. lei), iar dacă impozitul pe profit ar crește și el la 22%, atunci bugetul ar încasa 16 mld. lei față de 11,7 mld. lei la cota de impozitare de 16%.

În schimb, scăderea TVA de la 24% la 22% ar aduce, teoretic, bugetului un minus în încasări de 4,4 mld. lei de la 52,9% la 48,4 mld. lei. Rezultă că întreg câștigul bugetului ar fi de 8,5 mld. lei, adică sub 2 mld. euro.

Simularea de mai sus este la nivelul cel mai simplist pentru că unul este efectul matematic al majorării taxelor și altul este efectul economic. Este „celebră” curba Laffer care face legătura dintre nivelul fiscalității și volumul veniturilor fiscale și indică faptul că de la un anumit nivel al taxelor, nivelul încasărilor la buget scade.

În România a funcționat, până în 2004, un sistem de impunere pe venitul global, reușindu-se reducerea deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB.

La 1 ianuarie 2005 acest sistem a fost înlocuit cu cota unică de 16% pe venit și pe profit, care treptat a adus încasări în creștere pe seama dinamicii economice foarte rapide.

Ponta explică de la Bruxelles: Eu i-am cerut lui Chițoiu să facă simulări

Aflat la Bruxelles, premierul Victor Ponta a afirmat aseară că el este cel care i-a cerut ministrului de finanțe diferite scenarii pentru creșterea încasărilor la buget, discutate în USL. Iată ce a explicat premierul:

Scenariile cerute ministrului de finanțe au vizat reducerea TVA, scăderea CAS și „alte măsuri” după ce președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală a informat că gradul de colectare este în acest an mai mic decât cel previzionat.

Nu este luată în considerare creșterea cotei unice în 2014.

În privința cotei unice de impozitare, aceasta poate și este bine să scadă pentru persoanele cu venituri reduse.

În cazul scăderii CAS anul viitor, măsura va fi aplicată „dacă sunt bani”.

A doua rectificare bugetară din acest an, programată pentru sfârșitul lunii octombrie, va fi una negativă.

Am pentru astăzi programată o întâlnire cu membrii misiunii FMI, aflați la București pentru prima evaluare a noului acord.

Președintele PNL, Crin Antonescu, respinge categoric varianta creșterii cotei unice.

„Cert este că PNL nu va accepta sub nicio formă, cât se află la guvernare, creșterea cotei unice de impozitare din simplul motiv, nu dintr-o ambiție ideologică sau partizană, pur și simplu nu e de imaginat că o mărire și a cotei unice ar putea fi suportată de un mediu de afaceri care și așa se mișcă foarte, foarte greu”, spune Antonescu.

„În urma speculațiilor apărute în presă care privesc mărirea cotei unice de la 16% la 22% și reducerea TVA de la 24% la 22%, PNL face următoarele clarificări: la nivelul conducerii USL a avut loc o discuție informală, în perspectiva construcției bugetului pe 2014, în ceea ce privește creșterea veniturilor. Măsurile invocate nu sunt cuprinse în prevederile programului de guvernare, iar PNL rămâne consecvent angajamentelor făcute prin acest document de bază al guvernului USL, aprobat de Parlamentul României. PNL nu susține și nu va susține orice măsură de creștere a cotei unice de 16%”, spune ministrul finanțelor Daniel Chițoiu, care este și numărul doi în PNL.

Reacția mediului de afaceri la ideea modificărilor de taxe

Raul Ciurtin, acționarul majoritar al producătorului de lactate Albalact

„Așa se întâmplă mereu, unde ar fi mirarea? Adoptăm măsuri și apoi le anunțăm. Reducerea TVA ne-ar ajuta pentru că ar impulsiona consumul, însă acest lucru nu trebuie nepărat compensat cu majorarea altor taxe.”

Cristian Pârvan, secretar general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR)

„O creștere a impozitului pe venit ar fi contrară declarațiilor din ultimii ani privind reducerea fiscalității pe forța de muncă. Dacă urcă impozitul cu 6%, de la 16% la 22%, atunci salariile sigur nu vor mai fi majorate. Și chiar dacă nu vor fi tăiate salariile, le taie inflația, iar veniturile ca putere reală de cumpărare vor scădea și consumul va fi mai mic. Degeaba va fi redusă TVA, oamenii nu vor consuma mai mult pentru că nu vor avea cu ce.”

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal

„Nu poți să crești taxele când economia performează slab. Este absolut clar care e problema. Problema nu este că avem taxele mici și trebuie majorate. Problema este flagrantă în termeni de colectare. Prioritatea zero este îmbunătățirea colectării.”

Mihaela Mitroi, partener, liderul Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC Romania

„Înțelegem nevoia de venituri la bugetul de stat, însă credem că în acest moment economia este destul de fragilă, iar o majorare a fiscalității ar putea să dăuneze redresării. Autoritățile fiscale ar trebui să se concentreze pe creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor și reforma administrației fiscale, care ar trebui să fie prioritățile autorităților în anii următori.”

Ramona Jurubița, partner, deputy head taxation tervices la firma de audit și consultanță KPMG

„Nu cred că se pune problema unui câștigător sau nu de pe seama unui posibile creșteri a cotei unice și respectiv a reducerii TVA, ci mai degrabă se pune problema dacă contextul ales este cel oportun. În contextul în care spunem că în România costul muncii este împovărător și discutăm de posibilități de reducere și/sau plafonare a contribuțiilor sociale, măsura creșterii cotei unice nu poate fi decât un nonsens.”

Alex Milcev, tax partner la firma de audit și consultanță EY

„Din punctul nostru de vedere, cel mai important lucru este să se îmbunătățească mecanismele de colectare a taxelor. În acest fel, eficiența sistemului fiscal ar crește și nu ar mai fi nevoie să se opereze modificări de nivel de taxare. Considerăm că este preferabilă stabilitatea fiscală.”

Radu Manolescu, managing partner al firmei de executive search K.M. Trust & Partners

„Orice creștere de taxe generează nemulțumiri din partea angajatorilor pentru că ei nu văd nici un beneficiu al acestora în salariul brut pe care îl acordă. Atât timp cât un angajator este nevoit ca pentru un salariu de 1.000 de lei oferit «în mână» angajatului să plătească în prezent 1.700 sau 1.800 de lei în fiecare lună și nu vede nimic schimbat în bine nici la șomaj, nici la educație, nici la sănătate, este evident că o nouă majorare nu poate decât să îl descurajeze.”

Dan Bădin, partener servicii fiscale, Deloitte România

„Stabilitatea fiscală este una dintre condițiile esențiale în luarea deciziilor investiționale și a fost întotdeauna cerută de mediul de afaceri.

Marii perdanți ai creșterii cotei unice vor fi companiile profitabile, cu investiții semnificative în România. Acest aspect nu trebuie neglijat luând în considerare și politicile țărilor din zona: în măsura în care cota unică va crește, discrepanța de impozitare dintre România și Bulgaria (unde cota de impozitare este de 10%) sau alte țări din Europa Centrală și de Est va crește. Astfel România va pierde din competitivitatea de a atrage investitori străini, iar scăderea investițiilor va avea ca rezultat mai puține impozite conexe precum TVA, impozite pe salarii etc.”